Alimentația în diabetul de tip II

Diabetul zaharat de tip II reprezintă 80%-90% din cazurile totale de diabet, fiind frecvent întâlnit la persoanele supraponderale sau obeze. Din păcate, acest tip de diabet este asimptomatic până la faza în care apar complicații cronice dată de această afecțiune. Partea mai puțin plăcută este ccă în ultimii 50 de ani, rata diabetului a crescut considerabil, în paralel cu cea a obezității. În 2010 existau aproximativ 285  de milioane de oameni care sufereau de această boală, în comparație cu aproximativ 30 de milioane în 1985. C

Complicațiile ce pot apărea, dacă boala nu este descoperită și tratată la timp sunt: afecțiuni cardiovasculare, retinopatie diabetică, insuficiență renală, circulație deficitară a membrelor. Diabetul zaharat de tip II apare când organismul dezvoltă o rezistență la insulină, deși pancreasul produce insulină, uneori mai mult decât este necesar, în realitate există un deficit insulinic. Cele mai frecvente cauze ale acestui tip de afecțiune sunt: nivelul crescut de corticosteroizi și sarcina, când poate apărea diabetul gestațional, moștenirea genetică.

Persoanele care prezintă un risc crescut în a dezvolta această afecțiune sunt:

-persoanele sedentare

-persoanele obeze, mai ales cele cu o grăsime abdominală ridicată

-persoanele hipertensive

– persoanele trecute de vârsta de 50 de ani

-persoanele cu dislipidemie, mai ales cele cu trigliceridele mai mari de 250 mg/dl și cu HDL sub 40 mg/dl în cazul bărbaților și sub 50 mg/dl în cazul femeilor.

– persoane cunoscute anterior cu IGT/IFG sau diabet gestaţional remis

– persoane cu afecțiune vasculară preexistentă, coronariană, cerebrovasculară, sau periferică

Diabetul zaharat este asociat cu o serie de complicații cronice, cu o diminuare a calității vieții și o mortalitate prematură. De aceea, pentru evitarea acestor efecte, este necesară diagnosticarea și tratamentul precoce.

De îndată ce ați fost diagnosticat cu un diabet de tip II este necesar să luați măsuri, în principal, să vă modificați stilul de viață, prin care se va urmări: atingerea și menținerea greutății corporale ideale, scăderea glicemiei, normalizarea acidului uric și a lipidelor serice, normalizarea tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, care este un risc cardiovascular.

În mare parte, diabetul de tip II poate fi ținut sub control prin intensificarea activității fizice, de 3-5 ori pe săptămână și alimentație, de aceea este necesară consultația unui nutriționist.

Alimente permise în cazul diabetului zaharat de tip II

-carbohidrați complecși: orez brun, cereale integrale, quinoa, ovăz, linte

-alimente cu un conținut ridicat de fibre (legumele, cereale integrale, fasolea și mazărea) – fibrele sunt cele care încetinesc absorbția zahărului în sânge, reduc colesterolul rău, sunt surse de vitamine și minerale, promovează scăderea în greutate. Se recomandă 30g fibre pe zi.

-proteinele și grăsimile animale nu au un impact direct asupra nivelului glicemiei, însă trebuie consumate cu moderație, pentru a ține greutatea sub control și cu preponderență să găsim surse de proteine și grăsimi vegetale (ciuperci, migdale, caju, nuci, tofu, tempeh, chia, avocado, ulei de măsline). Dintre sursele de proteină și grăsime animală, cele mai bune sunt: somonul, tonul, piept de curcan sau pui fără piele, iaurtul grecesc cu conținut redus de grăsimi, ouăle.

-dintre legume, cele mai bune sunt: spanacul, castraveții, brocoli, sparanghelul, ceapa, ardeiul, conopida, varza, cartofi dulci, dovlecei.

-dintre fructe, puteți opta pentru: mere verzi, cireșe, afine, ananas, căpșuni, mure, zmeură, kiwi, pepene verde și galben.

Alimente de evitat:

-cartofii albi, fructele confiate, strugurii, orezul alb, dulcețurile, mâncărurile de tip fast-food și cele procesate, carnea de porc și miel, dulciurile, brânzeturile grase, băuturile carbogazoase, fresh-urile.

Consumul de alcool trebuie diminuat, iar dacă sunteți fumător, renunțați.